Jazz Compas

Într-un interviu pentru Europa Liberă, Johnny Răducanu spunea:

‘Mă întristează puțin este că… bine, sigur că e firesc să ne uităm eroii. Eu îl consider pe Cornel Chiriac un erou pentru ce-a făcut, dar noi ne uităm eroii și, mă rog, multe uităm, și cutremurul, și tot, și Ceaușescu și tot.’

Mulți probabil că nu au auzit de Cornel Chiriac așa cum nici de Johnny Răducanu n-ar fi știut până să audă de Festivalul Internațional Johnny Răducanu de la Brăila – pentru care le mulțumesc tuturor celor care pun umărul ca acest eveniment să aibă loc de aproape 10 ani.

L-am cunoscut pe Johnny Răducanu la Lăptăria lui Enache pe la începutul anilor 2000. Pentru cei care nu știu povestea locului la etajul 4 al Teatrului Național se întâlnea crema jazzului de la noi și a boemei artistice bucureștene. Nelipsit în fiecare duminică era Johnny și band-ul lui.

M-a impresionat vivacitatea pe care o avea, era o explozie de energie și umor. Norocos să fiu recomandat de clarinetistul Alin Constanțiu, am urcat pe scenă și am cântat cu el câteva piese la care am reușit să îmi stăpânesc niște emoții mari.. căci eram la început. Johnny s-a așezat apoi cu mine la masă unde a stat toată seara în pauza dintre seturi.

A vorbit prea puțin despre jazz, maestrul era mai mult impresionat de prietena mea de atunci. Mulți știu că iubea jazzul dar o altă pasiune de-a lui erau femeile. ‘Ce îi faci drăguța mea de cântă în felul ăsta?’ O întreba zâmbind pe sub mustăți. Ea roșea, se fâstâcea. La sfârșit m-a întrebat direct ‘mă, tu ești țigan?..’ Am râs și m-am bucurat pentru acest compliment. Mi-era drag de felul lui de a fi: direct, pasionat și fără ocolișuri.

‘Niciodată nu m-a inspirat nimic altceva să cânt decât femeile. Când cânt, fiecare notă e erotică, e o iubire care se descarcă într-un final, ca în amor’ spunea el într-un interviu: ‘Dumnezeu stă mereu lângă mine ca un Înger păzitor pentru că știe că eu sunt din armata Lui cea mare, unde sunt generali ca Beethoven și fruntași ca mine. El a creat această armată de artiști pentru ca omul să primească de la noi o sclipire de bucurie, de fericire și să se simtă mai curat în lumea asta murdară atunci când împărtășește cu noi arta. Pe mine m-au ascultat și bandiți și intelectuali rafinați și pe toți i-am atins la coarda sensibilă.’

Și anul acesta, aflat la ediția a 9-a, festivalul este un loc de întâlnire pentru multe talente și tineri. Aceștia vin din țări precum Italia, Franța, Regatul Unit, Spania etc. poate doar să câștige trofeul concursului, alte premii dar de fapt mulți pleacă cu experiența de a fi fost pentru prima oară în România, tocmai la Brăila, orașul natal al lui Johnny, cel care printr-o cale ‘nevăzută’ i-a chemat până acolo, să-l cunoască.

de Cătălin Milea