Cătălin Milea – Ideea săptămânii
Rubrica Ideea Saptămânii este o pagină pe care revista Jazz Compas o pune la dispozitia artistilor care doresc sa exprime un punct de vedere, sa publice un articol, eseu, etc. Jazz Compas nu este co-autor la conţinutul acesteia.
–––––––
prezentată de Cătălin Milea
Pitch Map – I
După cum știm, notația acordică convențională obișnuită în jazz conține simboluri care descriu: fundamentala acordului, calitatea acordului (major „Maj”, minor „mi”, micșorat „dim”, etc), septima acordului, alte disonanțe, note adăugate acordului sau note care lipsesc acordului (ex. Eb7sus, GbMaj7/#11 etc.), nota din bas, acorduri suprapuse etc. Din punctul meu de vedere, în anumite cazuri acest sistem are lipsuri, poate fi vag ori insuficient. Atunci cand dorim ca improvizatorul să nu se raporteze la un sistem tonal ori modal sau cand acompaniatorul foloseste anumite inversiuni/răsturnări/voicing-uri care nu sunt exact ce dorim, cand vrem sa auzim un anumit „bloc sonor” care nu este conținut de armoniile/voicing-urile uzitate în jazz, avem nevoie de un alt sistem.
De aceea propun un sistem de notație alternativ care derivă din sistemul cell notation*.
In continuare voi descrie sistemul de notație pe care l-am denumit „pitch map” (grafic de sunete) – un sistem alternativ de scriere a grupărilor de sunete si frecvențe. Asemănătoare cu „basul cifrat” din baroc, notația „pitch map” oferă posibilitatea de a nota într-un grad mai mare de complexitate și precizie de la blocuri sonore cu o cantitate redusă de sunete/frecvențe pană la mase mari de sunete, texturi, a căror notatie nu este posibilă prin terminologia standard (excludem aici notatia completă oferită de folosirea portativului sau a sistemelor de portative, a cheilor etc.) „Pitch map” este o notatie prescurtată, construită pe principiul „bloc de sunete” (2 pana la 5 sunete). Pot fi chiar mai multe blocuri de sunete, blocuri care pot fi utilizate simultan (suprapus) în cazul în care structura muzicală este complexă.
In exemplul de mai jos „B” reprezinta „nota de referință” (nu neapărat „fundamentala”). „-” este echivalentul octavei inferioare a notei de referință.”6″ și „11” indică sunetele structurii (calculand în semitonuri ascendente față de nota de referință). Al doilea bloc de sunete pe verticală este construit de pe „D” si are ca sunete adăugate „6” și „+1”. Linia dintre cele doua blocuri suprapuse reprezintă sunetul Do central. „+” este echivalentul a saltului peste octavă al notei de referință.
A doua măsură are blocul de sunete „A 1” si blocul de sunete „D 1”. Ca exercițiu, imaginati-vă că ar trebui să transpuneți acest acord în notatia convențională de jazz pentru a fi citit de un pianist de jazz. Care ar fi variantele de notare ca el să cante exact aceste 4 sunete exact în pozitia de mai jos?
Binențeles, ca orice sistem nou „pitch map” poate fi usor inaccesibil fără nici o experientă practică prealabilă.„Pitch map” este un sistem la care lucrez si îi incurajez si pe alți muzicieni să-i exploreze posibilitățile. Voi reveni cu alte extensii, variante de notare sau aplicații pe care „pitch map” le poate avea, într-un articol viitor. Multumesc!
____________________________
*sistem folosit de Steve Coleman